Cancer: racul care si-a gasit moartea prematur, calcat de Hercule, se afla intre Regulus, steaua a din Leo, si Gemini. Este un semn al zodiacului si se situeaza la nord de ecuatorul ceresc. z (Tegmine) este un sistem de trei stele. Perechea principala este usor de diferentiat, insa componenta mai luminoasa este ea insasi o stea binara strinsa, cu o distanta interstelara nu mai mare de 1,2 arcsecunde. In Cancer se afla doua variabile, X si R Cancri, prima in apropierea stelei d, iar cea de-a doua linga b. R (08h 16,6 min ascensie dreapta, +11 grade 44' declinatie) este o variabila de tip Mira, din clasa spectrala M, care variaza intre 6,1 si 11,8 mag, si are o perioada de 362 de zile. X (08h 55,4 min ascensie dreapta, +17 grade, 14 minute declinatie) are o perioada de 195 zile si apartine tipului spectral N.
Cele mai interesante obiecte din Cancer sunt clusterii deschisi M44 (Praesepe) si M67.
Praesepe, unul dintre cei mai celebri clusteri, se afla la cca 525 a.l. distanta si nu este inconjurat de nici o nebuloasa, deci formarea de stele noi probabil a incetat. Multe din stelele principale apartin unui tip spectral ce corespunde unui stadiu tirziu de evolutie, clusterul are probabil o vechime considerabila. Diametrul sau aparent este de cca un grad, iar cel real este cuprins intre 10 si 15 a.l., fara a avea, o delimitare precisa, ca oricare alt cluster deschis.
M67, situat la 2700 a.l., si cu un diametru de 11 a.l., poate fi de asemenea observat cu ochiul liber si poate fi observat la doua grade distanta de a (Acubens). Contine cel putin 200 de stele, si are o virsta inaintata, care poate depasi 5 miliarde de ani. Cei mai multi clusteri isi pierd identitatea dupa un timp relativ scurt, datorita intersectiei cu alte grupuri de stele in miscarea galaxiilor. M67 se afla insa la cca 1500 a.l. de planul galactic, ceea ce l-a crutat de dezintegrare, si i-a permis mentinerea structurii originale pentru un timp mai indelungat.
Stele principale:

Canes Venatici: "ciinii de vainatoare" Asterion si Chara reprezinta ajutoarele lui Bootes (Pastorul) impotriva "ursilor" reprezentati pe cer de Ursa Major si Ursa Minor. Steaua a prezinta variatii interesante ale spectrului, probabil determinate de variatii concomitente ale cimpului magnetic. Se afla la 60 a.l. distanta, si este de 80 de ori mai luminoasa decit Soarele.Steaua insotitoare de numai 5,5 mag se afla la o distanta unghiulara de cca 19 arcsecunde, ceea ce ar fi suficient pentru a afirma autonomia miscarilor lor.

M51 este o spirala clasica, de tip Sc. Situata la "numai" 23 milioane de a.l. distanta si avind un diametru de alti 65, este dominanta grupei regionale.  Galaxia mai mica, NGC5195, ce apare in cadru se afla in spatele "Virtejului". Se banuieste ca forma spirala a lui M51 se datoreaza interactiilor gravitationale cu acest companion mai mic.

Imaginea de mai sus este o combinatie digitala a doua fotografii, asupra aceleiasi M51. Una dintre ele a fost luata de la sol, de catre telescopul de la Kitt Peak, iar cealalta se datoreaza lui Hubble. Ceea ce a iesit in evidenta sunt acele formatiuni prea reci (mai rosiatice) pentru a fi vizibile.

Intre Mizar (din Ursa Major) si b se afla doua variabile semineregulate extrem de frumoase, TU si Y, ambele cu o culoare rosiatica.
Tot in cimpul "ciinilor" se mai afla o serie de obiecte Messier. Galaxia spirala M51 (cunoscuta si sub numele de Virtejul-Whirlpool), situata la mai putin de 4 grade de Alkaid din Ursa Major se afla la cca 37 milioane a.l.

M94, ceva mai aproape de linia descrisa de a si b, este tot o spirala, mai mica, insa usor de recunoscut datorita miezului luminos.
M3 este unul dintre cele mai stralucitoare roiuri globulare de pe cer. Se afla aproximativ la jumatatea distantei dintre a si Arcturus (din Bootes). se afla la cca 48 000 a.l. de noi, si este bogat in stele variabile de tip RR Lyrae. Contine masa a 245000 Sori, cu o magnitudine totala de 6,4, peste pragul vizibilitatii.

Stele principale:

Stea	Ascensie dreapta (h, min, sec)	Declinatie (grd, min, sec)	Magnitudine	Tip spectral	Nume
a2	12  56  02	+38  19  06	2.90	A0p	Cor Caroli

Variabile:

Stea	Ascensie dreapta (h, min)	Declinatie (grd, min)	Amplitudine (mag)	Tip	Perioada (zile)	Spectru
R	13  49.0	+39  33	6.5-12.9	Mira	329	M
TU	12  54.9	+47  12	5.6-6.6	Semineregulata	50	M
Y	12  45.1	+45  16	4.8-6.6	Semineregulata	157	N

Canis Major: prezenta Ciinelui Mare este marcata de Sirius, steaua cea mai stralucitoare de pe bolta; desi este numai de 26 de ori mai puternica decit Soarele, distanta la care se afla este mica, numai 8,6 a.l., a doua dupa a Centauri, la 4,3. Cu toate ca este o stea alba, de tip A, straluceste datorita efectelor produse de atmosfera terestra in diferite culori. Sirius este insotit de o pitica alba, cu o perioada de revolutie de 50 de ani, (mai mica decit cea a lui Neptun desi steaua este la fel de masiva ca si Sol). Adhara, Wezea, si Aludra sunt foarte luminoase si fierbinti; dintre toate stelele principale Sirius este de fapt cea mai slaba. Wezea degaja energie cit 130 000 de sori si se afla la 3000 a.l. distanta. Adhara, imediat inferioara clasei stelelor de prima magnitudine, este o stea dubla.
Exista doi clusteri deschisi in Ciinele Mare. M41 (4,5 mag) se afla in acelasi cimp ca si rosiatica n2. constituind un triunghi cu n2 si Sirius. NGC2362 (4 mag) inglobeaza steaua t, foarte energica, se afla la 3500 a.l., si pare a fi un cluster de geneza recenta. In apropiere se afla si variabila de acoperire UW Canis Majoris, de tip b-Lyrae. Masele celor doua componente depasesc de 23, respectiv de 19 ori pe cea a Soarelui, iar luminozitatea totala a sistemului o surclaseaza pe cea solara de 16000 ori.
Stele principale:

Stea	Ascensie dreapta (h, min, sec)	Declinatie (grd, ', '')	Magnitudine	Tip spectral	Nume
a	06  45  09	-16  42  58	-1,46	A1	Sirius
e	06  58  38	-28  58  20	1,50	B2	Adhara
d	07  08  23	-26  23  36	1,86	F8	Wezea
h	07  24  06	-29  18  11	2,44	B5	Aludra

Canis Minor (Ciinele Mic): contine pe Procyon, situat la 11,4 a.l. distanta de sistemul solar, si de 10 ori mai luminos decit Soarele. Ca si Sirius, are un insotitor--o pitica alba, slaba si neobisnuita prin apropierea de steaua principala. Perioada de revolutie este de 40 ani. Cealalta stea mai stralucitoare este b, grupata cu celelate trei mai slabe.
Stele principale:

Stea	Ascensie dreapta (h, min, sec)	Declinatie (grd, ', '')	Magnitudine aparenta	Tip  spectral	Nume
a	07  39  18	+05  13  30	0,38	F5	Procyon
b	07  27  09	+08  17  21	2,90	B8	Gomeisa

Capricornus: constelatie sudica intinsa pe cca 400 grade patrate, ce a fost identificata cu zeul Pan, o faptura doar pe jumatate umana. Steaua d, la 49 a.l. distanta, este singura care depaseste 3 mag, depasind de un numar modest de ori-13-luminozitatea Soarelui. b este una din cele mai putin stralucitoare stele care poate fi distinsa cu ochiul liber, depasind numai de doua ori Soarele; cu toate acestea este un sistem neobisnuit de complex. Companionul sau, ceva mai luminos, pare sa fie un sistem triplu, diferentiabil spectroscopic. a1 si a2 par a alcatui un sistem binar, insa nu au practic nici o legatura, aflindu-se la 117, respectiv 1600 a.l. Ambele sunt stele de tip G, iar luminozitatea lor pare comparabila intrucit prima straluceste cu puterea a 75 de Sori, iar cea de-a doua--5000. Capricornus este destul de sarac in obiecte. Exista un cluster globular (M30), in apropierea lui z, o giganta foarte luminoasa de tip G. Clusterul se situeaza la 41 000 a.l.
Stele principale:

Stea	Ascensie dreapta (h, min, sec)	Declinatie (grd, ', '')	Magnitudine aparenta	Tip  spectral	Nume
d	21  47  02	-16  07  38	2.87	A5	Deneb al Giedi
b	20  21  00	-14  46  53	3.08	F8	Dabih

Carina: constelatie principala a cerului sudic, care alcatuieste chila vasului argonautilor. Imaginea este completata de Vela (Pinza), Puppis (Pupa), Pyxis Nautica (Compasul navigatorului), si Piscis Volans (Pestele zburator).

Cea mai luminoasa din intreaga "corabie" este Canopus, pe locul secund, (dupa Sirius cu o jumatate de unitate desi il depaseste de 7500 de ori),  insa numai datorita distantei mai mari la care se afla. Echivaleaza cu 200 000 de Sori; apartine tipului spectral F, ceea ce ar trebui sa indice un aspect usor galbui, cu toate ca observatorii o declara alba.
    A doua este b (Miaplacidus), o stea de tip A de 85 de ori mai stralucitoare decit Soarele. e si i Carinae alcatuiesc impreuna cu k si d Velorum Crucea Falsa, deseori confundata cu Crucea Sudului, desi este si mai extinsa, si mai slab luminoasa. Trei dintre stelele Crucii Sudului sunt albe-albastrui, fierbinti, in timp ce e Carinae este o stea rosiatica de tip K cu puterea a 600 de Sori, situata la 202 a.l. i apartine tipului F, mai luminoasa decit e (6800X Soare), insa mai indepartata ca ea (800 a.l.).
ZZ Carinae este o cefeida stralucitoare, iar R este una dintre cele mai energice variabile Mira, care poate atinge un maximum de 3.9 mag. Cea mai interesanta variabila este insa fara indoiala h

Nebuloasa Gaura Cheii (oficial catalogata NGC3324) reprezinta o parte din nebuloasa Carina. Este o nebuloasa de emisie, situata la cca 9000 a.l.; contine cantitati mari de praf, si, conform unei descoperiri recente, nori de gaz molecular cu un grad mare de structurare.

Carinae. In timpul secolului XIX o depasea chiar pe Canopus, insa in prezent a scazut sub limita vizibila. Nebuloasa care o inconjoara este vizibila cu ochiul liber, si adaposteste o formatiune cunoscuta aub numele de Gaura Cheii. Privita prin telescop, h pare o stea normala, cu o nuanta portocalie, insa in viitor, peste o zi sau peste un milion de ani, va deveni o supernova spectaculoasa.
Clusterul IC2602 inconjoara q Carinae. Un alt obiect demn de luat in seama este NGC2516, in Crucea Falsa, in linie cu d Velorum si e Carinae. NGC2867, intre i Carinae si k Velorum este o nebuloasa planetara.

Stele principale:

Stea	Ascensie dreapta (h, min, sec)	Declinatie (grd, ', '')	Magnitudine aparenta	Tip  spectral	Nume
a	06  23  57	-52  41  44	-0.72	F0	Canopus
b	09  13  12	-69  43  02	1.68	A0	Miaplacidus
e	08  22  31	-59  30  34	1.86	K0	Avior
i	09  17  05	-59  16  31	2.25	F0	Tureis/Aspidske
q	10  42  57	-64  23  39	2.76	B0
n	09  47  06	-65  04  18	2.97	A0
1(ZZ)	09  45  15	-62  30  28	3.3 (max)	G0

Variabile:

Stea	Ascensie dreapta (h, min)	Declinatie (grd, ')	Amplitudine (mag)	Tip	Perioada (zile)	Spectru
h	10  45.1	-59  41	-0.8-7.9	neregulata	-	nedeterminat
ZZ	09  45.2	-62  30	3.3-4.2	Cefeida	35.5	F-K
R	09  32.2	-62  47	3.9-10.5	Mira	309	M
U	10  57.8	-59  44	5.7-7.0	Cefeida	38.8	F-G