Aquarius
(Varsatorul): originea sa mitologica este neclara, in
general fiind identificat cu Ganymede; cea mai mare parte a constelatiei
este vizibila in emisfera sudica. Stelele a si b sunt gigante indepartate
de tip G, insa foarte luminoase. Cea mai interesanta este insa z, o stea
dubla cu componente aproape identice (de talie mai mica, tipul F), greu
de diferentiat, aflate la cca 100 a.l., si fiind distantate una de celalata
la 15 miliarde km. R Aquarii este o stea variabila
de tipul Z-Andromedae; cele doua componente--ele insele variabile--sunt
o giganta rosie, mai rece, si o pitica fierbinte, care capteaza materie
de la partenera mai putin densa. Intregul sistem este inconjurat de o
nebuloasa.
M2 este un roi stelar mai putin compact, situat la o distanta enorma (55
000 a.l.). La fel, M72, un alt roi, se afla la 62 000 a.l. si numarindu-se
printre cele mai putin luminoase obiecte din catalogul lui Messier, este
greu de localizat, intre q Capricornus si e Aquarii.
Exista doua nebuloase planetare interesante in Aquarius: NGC 7009, nebuloasa
Saturn, la 3900 a.l., cu un diametru de o jumatate de an-lumina, si NGC
7293 (Elicea), cea mai veche si mai stralucitoare nebuloasa planetara
cunoscuta.
Stele principale:
| Steaua | Ascensie dreapta (h, min., sec.) |
Declinatie (grade, min., sec.) |
Magnitudine | Tip spectral |
Nume |
| b | 21 31 33 | -05 34 16 | 2,91 | G0 | Sadalsuud |
| a | 22 05 47 | -00 19 11 | 2,96 | G2 | Sadalmelik |
| d | 22 54 39 | -15 49 15 | 3,27 | A2 | Scheat |
Aquila (Acvila):
este pasarea trimisa de Zeus/Jupiter pentru a il rapi pe pastorul Ganymede,
pentru a deveni paharnicul zeilor olimpieni.
Stele principale:
| Stea | Ascensie dreapta (ore, min., sec.) |
Declinatie (grade, min. sec.) |
Magnitudine | Tip spectral |
Nume |
| a | 19 50 47 | +08 52 06 | 0,77 | A7 | Altair |
| g | 19 46 15 | +10 36 48 | 2,72 | K3 | Tarazed |
| z | 19 05 24 | +13 51 48 | 2,99 | B9 | Deneb el Okab |
| q | 20 11 18 | -00 49 17 | 3,23 | B9 | |
| d | 19 25 30 | +03 06 53 | 3,36 | F0 | |
| l | 19 06 15 | -04 52 57 | 3,44 | B9 | Althalimain |
Altair se afla la 16,6 a.l., fiind cea mai propiata stea de luminozitate mare, dupa a-Centauri, Sirius, si Procyon. Este de zece ori mai stralucitoare decit Soarele, si este renumita pentru rotatia rapida, datorita careia a dobindit probabil o forma ovoida. In ambele parti este incadrata de stele mai slabe (Tarazed si Alshain). g este o stea portocalie de tip K, si mult mai stralucitoare decit Altair, insa mult mai indepartata. h-Aquilae este o stea variabila de tipul Cefeidelor, cu o magnitudine ce variaza intre 3,4-4,4 mag. O alta stea variabila (R-Aquilae, 19h 06,4min ascensie dreapta, +08° 14' dec.), de aceasta data de tip Mira variaza la o amplitudine mare, insa intre limite mai modeste:5,5-12,0. Urmatoarele ca magnitudine, dupa cele principale sunt stelele b-Alshain (3,71) si e (4,02).
Aries (Berbecul):
legenda asociaza constelatia cu un berbec inaripat, cu lina de aur, trimis
de Mercur pentru a salva fiicele regelui Tebei de un atentat al mamei
lor vitrege. Prima stea, Hamal, este o rosiatica, iar g, sau Mesartim,
este un sistem dublu, cu componente similare.
Stele principale:
| Stea | Ascensie dreapta (ore, min., sec.) |
Declinatie (grade, min., sec.) |
Magnitudine | Tip spectral |
Nume |
| a | 02 07 10 | +23 27 45 | 2,00 | K2 | Hamal |
| b | 01 54 38 | +20 48 29 | 2,64 | A5 | Sheratan |
Ascensie dreapta:
una din cele doua coordonate fundamentale pentru pozitionarea unei stele
pe bolta cereasca. Se raporteaza la planul ecuatorial al Pamintului, si
la un punct fix de pe cercul ecutorial numit punct vernal. Acesta corespunde
intersectiei planului eclipticei (drumul aparent al Soarelui pe bolta)
cu ecuatorul sferei ceresti, punct in care Soarele se afla in timpul echinoctiului
de primavara.
Asteroizi:
planetoizi situati pe orbite relativ stabile in centura dintre Marte si
Jupiter. De aici numai Ceres depaseste 900 de kilometri diametru, iar
Vesta este singurul vizibil cu ochiul liber. Majoritatea sun insa mici,
si doar 20 dintre ei ating 250 km diametru.
Cei mai mari, spre deosebire de cei mici, au o forma relativ regulata.
2 Pallas este triaxial (580X530X470 km). Nici din punct de vedere al constitutiei
nu sunt identici: in cazul unora predomina silicatii, in cazul altora
metalele sau carbonul. 3 Vesta este acoperit de roci eruptive, 16 Psyche
este bogat in fier, 246 Asporina si 446 Aeternitas sunt constituiti aproape
numai din olivina, iar in 1990 s-a putut descoperi chiar materie organica
pe suprafata unora dintre ei, printre care si 279 Thule.
Masa nici unuia dintre ei nu dezvolta o gravitatie suficienta pentru a
mentine o atmosfera.
951 Gaspra si 243 Ida au fost explorati mai indeaproape de sonda Galileo.
Ambii prezinta cratere--in centura de asteroizi, ciocnirile sunt frecvente.
Unii asteroizi mici au orbite foarte excentrice: este cazul lui 944 Hidalgo,
al carui afeliu de 870 milioane km il depaseste pe cel al lui Jupiter.
Chiron are un diametru de 150 km, o perioada de 50 de ani, si se afla
in majoritatea timpului intre Saturn si Uranus. La atingerea periheliului,
dezvolta o coada similara cometelor, desi este mult prea mare pentru a
fi numit cometa.
Cel mai cunoscut asteroid, care intersecteaza orbita lui Marte, este 433
Eros, cu doar 22 km lungime. Se estimeaza ca peste 1 milion de ani, orbita
lui Eros o va intersecta pe cea a Terrei... Impactul unui asemenea corp
de doar 50 de metri care va lovi cu o viteza de 20 km/s, va elibera o
energie de 600 ori mai mare decit a bombei care a distrus Hiroshima, si
va da nastere unui crater mai mare de un kilometru diametru. Unui asteroid
de 10 km lungime ii va corespunde un impact similar cu explozia a 5 miliarde
de bombe atomice, iar Eros este de doua ori mai mare.
Cel care detine pina acum recordul in ceea ce priveste apropierea de Pamint
este 1991 KA1, care a trecut la 21 mai 1993 la doar 140 000 km, jumatate
din distanta Pamint-Luna.
Doi dintre asteroizi, 1566 Ikarus si 3200 Phaeton intersecteaza orbita
lui Mercur. Phaeton urmeaza aceeasi orbita ca si curentul Geminidelor,
si este posibil sa fie, cu cei 5 km diametru, o cometa care si-a epuizat
materia volatila.
Tipuri de asteroizi, clasificati pe baza spectrului
de emisie:
| C | carbon; spectrul lor de emisie este similar Condritelor | 1 Ceres |
| S | predominant silicati; in mod normal rosiatici, cu spectru similar condritelor | 2 Astraea |
| M | metal | 16 Psyche |
| E | enstatit (silicat de magneziu) | 434 Hungaria |
| D | suprafata puternic rosiatica | 336 Lacadiera |
| A | constituiti aproape numai din olivina | 446 Aeternitas |
| P | similari tipului M, cu un spectru ciudat | 87 Sylvia |
| Q | asteroizi apropiati de Terra, similari Condritelor | 4581 Asclepios |
| V | suprafata eruptiva; Vesta este singurul exemplar mai mare | 4 Vesta |
| U | neclasificabil | 72 Feronia |
Asteroizi ai centurii principale:
| Nume | Distanta minima si maxima de Soare (u.a.) |
Perioada de revolutie (ani) |
Tip | Diametru (km) |
Magnitudine aparenta |
Perioada de rotatie (ore) |
| 1 Ceres | 2,55 2,77 | 4,60 | C | 940 | 7.4 | 9.08 |
| 2 Pallas | 2,12 2,77 | 4,62 | CU | 580 | 8.0 | 7.81 |
| 3 Juno | 1,98 2,87 | 4,36 | S | 288 | 8.7 | 7.21 |
| 4 Vesta | 2,15 2,37 | 3,63 | V | 576 | 6.5 | 5.34 |
| 5 Astraea | 2,08 2,57 | 4,13 | S | 120 | 9.8 | 16.81 |
| 10 Hygeia | 2,76 3,13 | 5,54 | C | 430 | 10.2 | 17.50 |
| 16 Psyche | 2,53 2,92 | 5,00 | M | 248 | 9.9 | 4.20 |
| 44 Nysa | 2,06 2,42 | 3,77 | S | 84 | 10.2 | 5.75 |
| 72 Feronia | 1,99 2,67 | 3,41 | U | 96 | 12.0 | 8.1 |
| 132 Aethra | 1,61 2,61 | 4,22 | SU | 38 | 11.9 | ? |
| 279 Thule | 4,22 4,27 | 8,23 | D | 130 | 15.4 | ? |
| 288 Glauke | 2,18 2,76 | 4,58 | S | 30 | 13.2 | 1500 |
| 704 Interamnia | 2,61 3,06 | 5,36 | E | 338 | 11.0 | 8.7 |
| 243 Ida | 2,73 2,86 | 4,84 | S | 52 | 14.6 | 5.0 |
Auriga (Vizitiul):
constelatie nordica dominata de Capella, ce il reprezinta pe Erechtonius,
fiul lui Vulcan/Hefaistos, si unul din regii Atenei. Capella este a sasea
stea ca stralucire de pe bolta, (cu doar 0.05 mag mai slaba decit Vega).
Este, ca majoritatea stelelor din Univers un sistem binar, alcatuit din
componente galbene, gigante, de 90, respectiv 70 de ori mai luminoase
decit Soarele, distantate la cca 100 milioane km. Sistemul Capella
se afla la 42 a.l. distanta de sistemul solar.
Steaua b (Menkarlina) este, de asemenea o binara, si o stea variabila
prin acoperire cu o marja destul de mica. Componentele (ambele de tip
A) sunt greu de diferentiat fara a apela la o analiza spectroscopica,
aflindu-se la numai 12 milioane km distanta.
La 520 a.l., respectiv 4600 a.l., se afla stelele e (Almaaz) si z (Sadatoni)
Aurigae, doua variabile prin eclipsare. In aceste cazuri, cele doua
componente ale stelei binare au magnitudini diferite, si pe masura ce
sistemul se roteste in raport cu observatorul, una din ele o va eclipsa
pe cealalta. e este insa putin diferita, si merita observata, intrucit
chiar si intre intervalele dintre doua eclipsari succesive ramina variabila.
Stele principale:
| Stea | Ascensie dreapta (ore, min., sec.) |
Declinatie (grd., min., sec.) |
Magnitudine | Tip spectral | Nume |
| a | 05 16 41 | +45 59 53 | 0,08 | G8 | Capella |
| b | 05 59 32 | +44 56 51 | 1,90 | A2 | Menkarlina |
| q | 05 59 43 | +37 12 45 | 2,62 | A0p | |
| i | 04 56 59 | +33 09 58 | 2,69 | K3 | Hassaleh |
| e | 05 01 58 | +43 49 24 | 2,99 (v) | F0 | Almaaz |
| h | 05 06 31 | +41 14 04 | 3,17 | B3 |
| a a alfa b b beta g g gama d d delta e e epsilon z z zeta h h eta q q teta i i iota k k kappa l l lambda m m miu |
n n niu x x xi o o omicron p p pi r r ro s s sigma t t tau u u ypsilon f f fi c c chi j j psi w w omega |